marți, 5 aprilie 2011

No hope, no love, no happy ending

 Nimic nu dureaza pentru totdeauna... Mereu va exista un obstacol care sa ne opreasca zborul, sa ne dea o palma sa ne trezim la realitate, la lumea ce ne inconjoara... O data cu aceasta palma, revenim la ceea ce eram niste oameni banali care isi duc existenta traind sub stapanirea monotoniei. Durerea isi face aparitia scotand din noi mii si mii de regrete, de suspine si de ganduri apasatoare care ne distorsioneaza uzul ratiunii, ne distrug visele si puterea de a spera la ceva nou, la ceva inedit...
 Uitam de iubire si vedem doar anumite franturi de fericire in amintirile pe care le pastram cu sfintenie intr-un colt al sufletului nostru. Poate uneori pe obrajii fierbinti  ni s-au scurs lacrimi reci, lacrimi de adevar, care au dezvaluit ce era in sufletul nostru dar pe care le-am ascuns de privirile altora, ramanand singuri in tacere... Desi convinsi ca nu putem trece singuri prin furtuna acestei vieti, continuam sa credem ca nimeni nu ne poate ajuta in neputinta noastra...

Un comentariu:

  1. sa stii ca si eu cred ca nimeni nu ne poate ajuta...doar singuri putem sa ne salvam din caderea in prapastia abisului..

    RăspundețiȘtergere